Padurea norvegiana (1987) are ca punct de plecare melodia Norwegian Wood a formatiei Beatles, melodie pe care protagonistul Toru Watanabe o asculta in timp ce avionul se pregateste sa aterizeze pe aeroportul Hamburg si care ii trezeste amintiri dureroase legate de evenimente petrecute cu optsprezece ani in urma cand, la fel ca in cantecul amintit, a avut senzatia de izolare si singuratate: Naoko s-a spanzurat in padurea intunecata din preajma sanatoriului, cei apropiati l-au parasit si "cand m-am trezit, eram singur". Trebuie evidentiata capacitatea autorului de a crea cu mijloace originale impresia de straniu, de enigmatic, uneori de terifiant, de a ne insufla pe cai nebanuite un sentiment al inexplicabilului.