Monștrii

CUPRINS:

Monștrii și minuni;

Capitolul 1: MONȘTRI ȘI CIVILIZAŢII: De la creaturile preistorice la yokai-ii japonezi, de la hidrele și gorgonele antice la Fiara Apocalipsei, de la șoarecii uriași de la marginile lumii la curiozităţile din cabinetele moderne, monstrul apare în toate culturile, între imaginar și real (Un fenomen proteiform; Monstrul ca exces și lipsă de măsură; Enigma monștrilor preistorici; Egipt și India: culturi fără monștri?; Mitologiile greacă și romană: monstrul ca genealogie, monstrul ca limită; Behemoth și Leviathan: specificitatea monoteistă; Semnul lui Dumnezeu; Evul Mediu: monștri de toate felurile; Renașterea: explicarea monștrilor?; Monstrul ca ornament).

Capitolul 2: CE NE ARATĂ MONȘTRII: Exces, abatere sau aberaţie, monstrul este o provocare pentru gândire, care caută să-l înţeleagă și să-i explice existenţa, între religie și filosofie (Moștri sacri; Filosofia monștrilor; Monstrul ca protest ateu; Monștri mari și mici; Fantasmatica monstrului).

Capitolul 3: SPRE O ȘTIINŢĂ A MONȘTRILOR?: Zoologul Étienne Geoffroy Saint-Hilaire are meritul de a fi expus primul discurs raţional și știinţific despre malformaţiile congenitale și de a fi fondat teratologia. Dacă societatea începe curând să-i privească pe monștri cu mai multă omenie, literatura și cinematografia nu încetează să-i reinventeze, între savanţii nebuni și prădătorii de temut (Luminile și monștrii; Teratologie și teratogeneză; Milă pentru monștri).

Capitolul 4: MONSTRUL DE ASTĂZI: Dacă figurile clasice de monștri continuă să-i bântuie pe oameni, secolul XX înseamnă apariţia a trei noi figuri monstruoase: psihopatul, criminalul în masă și mutantul (Monstrul uman: criminalul psihopat; Cinematografia: monștrii sunt printre noi; Criminalul în masă: inumanitatea omului; Mutaţiile monstruosului; Monștrii contraatacă).

Mărturii și documente (Înţelegerea monștrilor; Monștri de hârtie; ”Monstrul” la persoana întâi?; Filmul cu monștri: cazul ”Freaks”.

Bibliografie;

Muzeografie;

Site-uri de Internet;

Indice.